Angajatii nu sunt formati pe bani europeni
Vizualizari: 721
Comentarii: 0
Desi fondurile postaderare sunt o sursa importanta de finantare a investitiilor pentru mediul de afaceri din Romania, interesul acestora din urma este destul de scazut. Pe de o parte, fondurile se acorda pe principiul rambursarii dupa efectuarea unor cheltuieli, iar firmele sunt reticente in a se angaja la alte cheltuieli in contextul crizei economice si a problemelor de lichiditate. Pe de alta parte, drumul catre obtinerea unei finantari este un mare necunoscut, iar firmele sunt retinute in a da onorarii importante unor consultanti de renume.
Fondurile europene sunt o treime din bugetul total al blocului comunitar si cele mai mari surse de investitii in economia reala. De asemenea, instrumentele de finantare sunt in centrul Planului European de Relansare Economica, o strategie de sustinere a Europei in perioada crizei si de asigurare a unei reveniri rapide la o crestere economica durabila, spune executivul de la Bruxelles. In acest context, finantarile disponibile prin Fondul Social European care sustin investitiile in forta de munca sunt cu atat mai importante cu cat impactul recesiunii pe piata muncii se va resimti inca aproximativ cinci ani dupa relansarea economica, potrivit specialistilor din domeniu.
La nivel european, alocarile financiare prin instrumentele politicii de coeziune fac parte dintr-o strategie ampla care contine un set de masuri bugetare in valoare de cel putin 200 de miliarde de euro. Masurile sunt destinate, pe de o parte, sustinerii mediului de afaceri, a IMM-urilor carora le-a fost restrans accesul la finantare si, pe de alta parte, mentinerii si crearii de noi locuri de munca si imbunatatirii competentelor de pe piata muncii.
In Romania, o strategie anticriza bazata pe Fondul Social European este deocamdata inexistenta, iar daca exista, este strict secreta. De asemenea, la nivelul autoritatilor competente nu a fost realizat un studiu asupra pietei muncii din Romania pentru a identifica, spre exemplu, nevoile de formare a angajatilor, distributia regionala a acestora, dar si calificarile si competentele cerute de agentii economici in functie de zona in care acestia isi desfasoara activitatea. Relevant este si faptul ca abia dupa doi ani si jumatate de la aderare, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) a accesat fonduri europene pentru a-si instrui personalul si a pune la punct instrumente care sa ii permita sa furnizeze studii despre piata muncii.
Au fost cerute doar 6% din fonduri
Pe de alta parte, mediul privat nu se inghesuie sa ia fonduri europene nici pentru a-si perfectiona angajatii, nici pentru a primi subventii pentru salariile personalului. Cea mai recenta statistica a Ministerului Muncii privind proiectele depuse pentru trei scheme de ajutor de stat si de minimis lansate la sfarsitul lunii martie arata ca au fost depuse cereri de finantare pentru doar 6% din suma alocata. Astfel, au fost inregistrate 57 de cereri complete in valoare de 8,4 milioane de euro, in timp ce fondurile destinate acestor masuri sunt de 142 de milioane de euro. Este vorba despre ajutorul de stat pentru ocupare, care subventioneaza costurile pentru ocuparea fortei de munca, cel pentru formare, care subventioneaza costurile pentru formarea profesionala a angajatilor, si ajutorul de minimis, care subventioneaza costurile pentru informare, instruire si investitii in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca.
Din punctul de vedere al sumei solicitate, cele mai multe cereri au fost pentru specializare si perfectionare, pentru care au fost depuse cereri de sprijin de aproximativ 3,45 milioane de euro, si pentru calificare si recalificare, de 2,7 milioane de euro.
Cele mai putine proiecte, cu o valoare de aproape 203.000 de euro, au fost depuse pentru ocupare, masura prin care angajatorul poate primi o subventie de 50% din costurile salariale pe o perioada de 12 luni de la recrutarea unui salariat. Initial, s-a considerat ca aceasta masura va incuraja firmele in a face noi angajari si ca va fi o solutie pentru numarul tot mai mare de someri. Insa pana acum, tocmai acest ajutor financiar s-a dovedit a fi cel mai putin atractiv pentru angajatori. Autoritatile s-au vazut nevoite sa acorde facilitati suplimentare. Astfel, angajatorul nu mai este obligat sa pastreze angajatul dupa perioada in care salariul acestuia a fost subventionat. Daca angajatorul considera ca un salariat nu corespunde profesional, firma poate renunta la el si poate angaja o alta persoana pe locul de munca subventionat.
Lipsa de know-how
Reticenta companiilor din Romania in a accesa fonduri europene pentru a investi in propriii angajati este explicata, pe de o parte, prin ratiuni care tin de perioada de recesiune, iar, pe de alta parte, prin modalitatea dificila de accesare. „Ingrijorate de spectrul crizei economice, unele companii privesc derularea unor activitati sustinute financiar prin fonduri europene ca pe o cheltuiala neoportuna si neadecvata, date fiind problemele financiare“, a declarat, pentru „Financiarul“, Mihai Moia, consultant pe problematica fondurilor europene in cadrul Deloitte Romania. Astfel, companii mari din piata nu stiu ca salariile angajatilor care participa la programe de formare profesionala in cadrul unui proiect cu finantare structurala pot fi platite din fondurile europene. La aceasta se adauga si alte cheltuieli eligibile precum costurile pentru materiale, cheltuielile de deplasare ale formatorilor si ale angajatilor care vor fi instruiti, inclusiv cele de cazare. Toate pot fi sustinute prin schema de ajutor de stat pentru formare profesionala generala si specifica - „Bani pentru formare profesionala“.
Pe de alta parte, firmele nu sunt dispuse sa plateasca la valoare unui consultant. „Pentru a accesa fonduri importante, spre exemplu, de un milion de euro, este important ca solicitantul sa fie sprijinit de o persoana specializata, cu istoric foarte bun in accesarea finantarilor europene. Iar un astfel de consultant poate fi destul de scump“, a mai spus reprezentantul Deloitte.
In al treilea rand, modalitatea de accesare este dificila. Desi autoritatile au incercat sa simplifice si sa reduca documentatia care trebuie depusa in cadrul licitatiei de proiecte, aceasta ramane destul de stufoasa, iar intregul proces, unul birocratic.
Bani pentru formare generala si specifica
Pentru formarea profesionala a angajatilor, IMM-urile romanesti pot accesa fonduri europene nerambursabile de 56,25 milioane de euro prin schema de ajutor de stat „Bani pentru formare profesionala“. Schema de ajutor de stat este activa pana la 31 decembrie 2010, in limita fondurilor disponibile, iar principiul prin care se obtin banii este „primul venit, primul servit“.
Ajutoarele se acorda in cadrul a trei domenii majore de interventie a POS DRU:
D.M 2.1 „Tranzitia de la scoala la viata activa“
D.M 2.3 „Acces si participare la formarea profesionala continua“
D.M 3.2 „Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii“.
Cererea de finantare trebuie sa aiba o valoare minima de 10.000 de euro, echivalent in lei, si de maximum doua milioane de euro.
Fondurile se acorda pentru doua tipuri de formare profesionala, cea generala si cea specifica. Formarea generala este cea prin care se ofera calificari ce pot fi transferate catre alti angajatori sau catre alte domenii de activitate. Prin formare specifica, participantii la cursuri vor primi informatii si competente ce pot fi aplicabile direct in postul actual sau viitor, iar calificarile nu pot fi folosite in alt domeniu de activitate sau in cadrul altei companii.
In acordarea fondurilor se vor lua in considerare tipurile de firme asa cum sunt definite de reglementarile europene.
Microintreprindere - sub 10 angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual de pana la 2 milioane de euro
Intreprindere mica - sub 50 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual pana la 10 milioane de euro
Intreprindere mijlocie - intre 50 si 250 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual peste 10 milioane de euro
Intreprindere mare - peste 250 de angajati, cifra anuala de afaceri si/sau total bilant anual de peste 43 de milioane de euro.
Cuvinte cheie: fonduri europene structurale IMM
