Asocierea si accesul la finantari ar putea revigora agricultura
Vizualizari: 626
Comentarii: 0
Plata la timp a subventiilor catre fermieri, comasarea terenurilor, facilitarea accesului la programele de finantare, schimbarea legii functionarului public, rezolvarea regimului proprietatii, un sistem coerent de informatii, taxe rezonabile si, nu in ultimul rand, redeschiderea negocierilor cu UE pe anumite segmente ale Agriculturii, acestea sunt doar cateva dintre masurile pe care ar trebui sa le ia viitorii guvernanti, apreciaza producatorii agricoli si procesatorii prezenti la masa rotunda organizata de Business Standard in cadrul proiectului Guvernul Privat.
“Trebuie sa plecam de la necesarul Romaniei pentru consumul intern, ce oportunitate avem pentru piata externa si de aici sa ne facem calcule in sus pe filiera de produs, cresterea animalelor si productie”, spune Stefan Padure, vicepresedinte Angst.
Agricultorii afirma ca in Romania se face o agricultura de subzistenta in prezent, iar de performanta nici nu se poate vorbi, in conditiile unui numar mare de ferme de mici dimensiuni.
“Suprafetele agricole sunt faramitate, 6,8 milioane de hectare agricole fiind nelucrate. Guvernul greseste foarte mult pentru ca, de la anul, vrea sa nu mai acorde subventii decat pentru producatorii agricoli care detin pana la 120 de hectare de teren agricol. Pana acum se dorea comasarea terenurilor si acum ce se intampla? Se vor dezmembra foarte multe loturi care sunt deja comasate”, a declarat Adrian Porumboiu, presedintele Racova Com Agro-Pan Vaslui, unul dintre cei mai mari producatori de cereale. Exista si opinii conform carora nu ar trebui sustinuta productia micilor fermieri, pentru ca nu este profitabila si, in plus, sumele primite de acestia nu se intorc in niciun fel la stat.
“Trebuie sa facem diferenta intre agricultura care face bani si taranii care produc pentru ei. Agricultura romaneasca trebuie dezvoltata, cine are doua hectare nu este un agricultor”, spune Monika Puiu, director general New Holland.
Si Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, este de parere ca Guvernul ar trebui sa aiba ca prioritate cresterea dimensiunii fermelor, iar alocarea sumelor sa se faca doar catre cele performante.
O posibila solutie pentru eliminarea faramitarii terenurilor ar fi comasarea suprafetelor si infiintarea unor asociatii ale producatorilor care sa lucreze impreuna terenul. Din pacate, acestia sunt destul de reticenti.
“Greseala noastra capitala este lipsa asocierii. Taranul are oroare de cooperativa, tara asta avea inainte peste 60% cooperativizare si nu am avut niciun Pic de minte sa pastram aceasta forma de exploatare a terenului, cum au facut ungurii si bulgarii. Era foarte simplu, cu fonduri europene ajungeam la un nivel ridicat”, spune Mihai Petcu, director general al Agroindustriala Pantelimon, un fermier cu o experienta de peste 40 de ani in cresterea vacilor.
O solutie pentru comasarea terenurilor ar putea fi directionarea sumelor stranse din colectarea impozitelor pe terenul agricol intr-un fond care sa fie folosit pentru stimularea concentrarii suprafetelor agricole, este de parere Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj.
Agricultorii se mai plang de coruptie, de lipsa unui sistem coerent de informatii, regimul taxelor si lipsa de personal calificat.
“Este inutil sa dam obiective sectoriale, atata timp cat sistemul este terminat. Ori facem ceva cu sistemul, ori continuam asa cat vom mai putea. O idee ar fi angajarea tuturor functionarilor publici, inclusiv pe criterii politice, pe baza unui contract de management, si sa fie evaluati periodic in cadrul comisiilor de parteneriat social”, declara Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania (ANAMOB), care reuneste cei mai importanti jucatori din piata de profil.
Problema intarzierii platilor catre beneficiarii proiectelor europene este una dintre cele mai spinoase. Intarzierile pot ajunge si pana la sase luni, perioada in care firmele respective pot sa si dispara de pe piata, spune Aurelia Visinescu, coproprietar al firmei Domeniile Sahateni, care a apelat la fonduri nerambursabile. Mihai Anghel afirma ca se fac diferente intre fermierii romani si cei din tarile occidentale, care primesc subventiile chiar in anul de productie, in timp ce la noi ajung cu un an intarziere. Producatorii mai sustin ca trebuie luate masuri pentru stimularea productiei interne, iar subventiile sa fie acordate la timp. Mai mult, in cazul APIA, ar trebui creat un act normativ care sa stipuleze clar termenele la care trebuie facute platile si sanctiunile in caz de intarzieri, sustine Ovidiu Gheorghe, presedintele PNVV. Exista insa si neclaritati legate de cursul leueuro la care este stabilita valoarea contractelor de finantare.
“Daca, la un curs de 3,1 lei pentru un euro, imi este aprobat dosarul, eu plata catre furnizori o fac la data facturarii la 3,7 lei pentru un euro si dintr-un foc pierd 20%. Nu stiu care mai este castigul. Acesta este motivul pentru care producatori importanti au facut investitii in mod propriu. Ministerul Finantelor primeste alocare financiara in euro, mie imi plateste in lei la cursul contractarii. Ministerul ramane cu acei 20% in buzunar”, spune Gheorghe.
De multe ori insa, actele normative actuale lasa loc de interpretare si pot crea confuziii. In acelasi timp, exista si o necorelare a legislatiei romanesti cu cea din statele europene, iar un exemplu elocvent este efectuarea de controale la producatorii de vinuri de catre angajati ai Directiilor Sanitar-Veterinare, neexistand o Inspectie Viti-Vinicola, asa cum se intampla in statele UE.
“Normele metodologice, hotararile care se dau pur si simplu lasa prea mult loc de arbitrariu la nivelul interpretarii de catre agentul care vine sa te controleze sau iti da o stampila sau alta”, afirma Mihai Sepetean, manager Relatii Publice al Smithfield, unul dintre cei mai mari investitori straini din Romania. Acesta se mai plange si de birocratia greoaie din Romania.
“O problema este felul in care exercitiul administrativ a functionat si ne-a dat batai de cap, datorita pur si simplu unei functionari greoaie a functionarilor, care duce la intarzieri in acordarea de autorizari, aprobari”, declara Sepetean.
Pe lista solutiilor avansate de oamenii de afaceri s-a mai numarat rezolvarea problemei proprietatii, subventionarea costurilor legate de actele de vanzare-cumparare a terenurilor agricole cu suprafete foarte mici. Aceste costuri sunt foarte mari, iar taranul respectiv ajunge sa primeasca o treime din pretul terenului, pentru ca restul reprezinta costuri. De asemenea, este necesara o evaluare a fiscalitatii in Romania pe baza colectarii reale a fondurilor, dar si reglementarea functionarii pietei cerealelor, implicarea Bursei Romane de Marfuri la tranzactionarea certificatelor de depozit, astfel incat sa fie atras sistemul bancar in finantarea producatorilor agricoli. Veronica Toncea spune chiar ca “ar trebui revazut bugetul, chiar pe 2009 si anii urmatori, de asa maniera incat alocarea banilor sa se faca pe eficienta si programe prioritare, deoarece acum este o dispersie atat de mare a sumelor, incat nu se vede efectul ulterior si eficienta economica”.
Guvernul Privat este o initiativa prin care cotidianul de afaceri Business Standard isi propune sa creeze un program de guvernare alternativ, cu solutii pragmatice pentru zece probleme nevralgice ale economiei si societatii romanesti.
Proiectul este structurat pe urmatoarele teme de discutie: infrastructura, educatie - piata muncii, sanatate, turism, fiscalitate, administratie publica, mediu - energie, agricultura, decalajul rural-urban si cercetare-dezvoltare. Acestea facobiectul dezbaterilor in grupuri de lucru specializate, alcatuite din oameni de afaceri, top manageri, consultanti si experti din societatea civila. Concluziile dezbaterilor gazduite de Business Standard si Money Channel vor fi cumulate intr-un document care va fi pus pe masa viitorului Executiv.
Propuneri:
* Comasarea terenurilor
* Facilitarea accesului la programele de finantare
* Rezolvarea regimului proprietatii
* Reluarea negocierilor cu UE pe anumite segmente
* Taxe rezonabile
Cuvinte cheie: fonduri structurale agricultura cooperare
