Bani de la UE pentru investitii in domeniul energiei
Vizualizari: 1238
Comentarii: 0
Ministerul Mediului a elaborat o hartă cu zonele unde se poate produce energie electrică verde. Statul a început să finanţeze proiecte de construcţie de microcentrale pe bază de surse regenerabile. Autorităţile au elaborat o hartă care arată unde este profitabil să se producă energie verde şi care este materia primă ce poate fi folosită. România s-a angajat ca până în 2010 producţia de energie electrică verde să aibă o pondere de 30%, din totalul producţiei de energie.
Potrivit specialiştilor din Ministerul Mediului, în România există cinci surse regenerabile prin care se poate produce energie electrică verde: vântul, soarele, apa, lemnul şi apa termală.
Preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, a declarat că România ar putea produce energie din resurse regenerabile mult peste necesităţile imediate şi angajamentele impuse de UE, iar până în 2020 resursele alternative ar putea fi de trei ori mai mari faţă de 2005.
Potrivit directorului regional GE Energy pentru Europa de Est, Rod Christie, România şi Polonia dispun de potenţialul necesar pentru a deveni lideri regionali în domeniul energiei regenerabile, mai exact al surselor eoliene.
Potrivit hărţii eoliene a României, zonele cele mai atractive pentru producerea energiei electrice pe bază de vânt sunt Podişul Central Moldovenesc, Dobrogea, dar şi zonele cele mai înalte ale lanţului Carpatic.
„Pentru ţările UE, energia regenerabilă reprezintă acum, în mod clar, un domeniu consacrat, iar noi suntem pe cale să finalizăm proiecte cu clienţi din Polonia, România, Ungaria pentru cea mai recentă tehnologie eoliană pe care o producem, adică echipamente cu capacitate de 2,5 MW“, a adăugat directorul regional al GE Energy.
Pe de altă parte, toată partea de sud a ţării are un potenţial ridicat pentru producerea energiei folosind drept materie primă soarele.
„Dacă s-ar folosi această sursă, aproximativ 50% din volumul total de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă ar putea fi asigurate din o astfel de producţie“, se precizează în studiul realizat de experţii Ministerului Mediului. Judeţele Gorj, Brăila, Dâmboviţa, Vâlcea, Ialomiţa, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Constanţa, Giurgiu, Buzău, Călăraşi şi Ilfov sunt cele mai profitabile zone pentru cei care vor să facă o afacere în acest domeniu.
Totodată, potrivit studiilor efectuate de specialişti, dacă s-ar utiliza ca materie primă biomasa, adică folosirea reziduurilor şi a deşeurilor vegetale, pentru producerea energiei electrice, producţia ar putea acoperi 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi preparării hranei în mediul rural.
Nici hidroenergia şi energia geotermală nu sunt de neglijat, susţin specialiştii. Astfel 4% din totalul energiilor regenerabile din România reprezintă microhidrocentralele, iar 1% geotermalele.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) finanţează investitorii privaţi, dar şi primăriile, care vor să-şi dezvolte o afacere în acest domeniu. Operatorii economici pot obţine cofinanţare de la stat de aproximativ 50% din valoarea proiectului, iar autorităţile locale până la 60% din costul total al investiţiei.
Proiectele trebuie să aibă o valoare de minimum 50.000 de lei şi 20.000.000 de lei. Până în prezent, statul a finanţat un proiect de microhidrocentrală şi patru proiecte pe biomasă. „Există foarte multe solicitări de finanţare depuse la AFM. În prezent, alte 14 aplicaţii sunt în curs de analiză“, a declarat Lucia Varga, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.
Rod Christie consideră că cererea în domeniu în această regiune este stimulată de legislaţia UE. Acesta dă drept exemplu Polonia, unde dezvoltarea tehnologiei eoliene face parte din obligaţiile ţării privind aderarea la UE. Astfel, Polonia are ca obiectiv atingerea unei capacităţi de 2.000 MW până în anul 2010.
Ritmul devine tot mai rapid şi această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă nu ar fi existat politicile UE şi la fel se întâmplă şi în România şi Bulgaria, consideră oficialul GE Energy.
Ministerul Economiei şi Finanţelor a lansat pe 10 martie Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“ prin care urmează să fie implementate 725,540 milioane de euro pentru creşterea eficienţei energetice şi securităţii furnizării, în perioada 2007-2013.
Obiectivul acestui program vizează sprijinirea investiţiilor companiilor industriale în instalaţii şi echipamente pentru reducerea consumului de energie, dar şi finanţarea realizării de noi capacităţi de generare de electricitate prin valorificarea resurselor regenerabile. Din suma alocată acestui program, 88% reprezintă finanţare din partea Uniunii Europene (UE), adică 638,475 milioane euro, în timp ce restul de 12% (87,064 milioane de euro) reprezintă bani de la bugetul de stat sau local.
Beneficiarii pot fi companiile mari, IMM-urile, autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile pentru dezvoltarea intercomunitară, precum şi operatorii de transport în domeniul gazelor naturale şi energiei electrice.
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“ este singurulprogram operaţional care vizează cu preponderenţă companiile private,în special IMM-urile, acestea având posibilitatea să beneficieze de până la aproximativ 90% din fonduri.
Implementarea programului va fi susţinută, între 2007 şi 2013, cu peste trei miliarde de euro, din care contribuţia UE prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de aproximativ 85%, adică 2,554 miliarde de euro, restul fiind acoperit din bugetul de stat şi din bugetele locale.
Cuvinte cheie: POS banii UE finantare
