Banii europeni ne scutesc de investitii din surse proprii
Vizualizari: 392
Comentarii: 0
La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii facea publica lista primelor 22 de companii locale care au semnat contracte de finantare europeana, in cadrul Programului Operational Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” axa 1- “Un sistem inovator si eficient de productie”. Erau primele 22 de finantari acordare de aceasta institutie din 2007, de cand Romania a devenit membru al Uniunii Europene. Cat de greu este insa sa accesezi fonduri, cat trebuie sa astepti pentru asta si cat de mare e birocratia sunt doar cateva dintre intrebarile care ne-au determinat sa initiem o discutie cu unul dintre norocosi.
Macops SRL, o societate din Odorheiul Secuiesc, specializata in lucrari civile si industriale si tamplarie din lemn, este al doilea dosar pe care s-a pus OK-ul finantarii europene, prin intermediul ministerului pentru IMM-uri. A primit puþin peste 650.000 de lei. “Noi am pornit in 1991 ca o afacere de familie. Macops SRL a fost fondata de tatal meu si a crescut in timp. In 2008, am avut o cifra de afaceri de 5,7 mil. lei (1,5 mil. euro). La inceput lucram doar pe constructii, dar in timp ne-am extins si pe tamplarie din lemn si aveam nevoie de utilaje mai performante”, isi incepe povestea directorul executiv al firmei, Balint Barna, fiul patronului.
Un sfat cat o suta de reclame
O asemenea investitie era mai mult decat necesara, spune el, pentru ca repozitioneaza compania in ceea ce priveste calitatea produselor executate, pretul de vanzare si, evident, rezultatele financiare. “Totul a inceput in noiembrie-decembrie 2007”, isi continua povestea Barna. “Din calculele noastre, era vorba despre o investitie de 1,2 mil. lei noi (350.000 de euro), iar daca ne-am fi bazat strict pe sursele proprii, ar fi trebuit sa intarziem investitia cu patru-cinci ani. Finantarea europeana era o varianta, mai ales ca vorbim despre o finantare nerambursabila de 50%. Chiar daca procedura de accesare a banilor este grea, eu cred ca merita efortul”, explica directorul executiv al companiei. Barna recunoaste ca unul dintre principalele suporturi pentru aceastã decizie a fost exemplul dat de unul dintre prietenii si colaboratorii sai din Ungaria. “Prietenii nostri din Ungaria ne-au spus primii ca efortul merita facut”.
Modelul maghiar
Attila Pali este unul dintre prietenii lui Balint Barna. Ca si antreprenorul roman, Pali are, intr-un mic orasel din Ungaria, un business deschis tot la inceputul anilor ‘90. In timp ce la Odorheiul Secuiesc Barna s-a specializat in constructii si mai apoi in tamplarie, in Ungaria, Pali si-a facut o firma de mobila. Produce mobilier pentru hoteluri si mobilier pentru bucatarii, pe care acum il exporta si in Germania. Zgarcit in explicatii, omul de afaceri maghiar isi aminteste cu placere in special de anul 2004, anul in care compania sa a inregistrat cea mai mare crestere. “2004 a fost cel mai bun an, 400 milioane de forinti si 50 de angajati”, a povestit pentru Business Standard Attila Pali, care a dezvoltat afacerea inpreuna cu fratele sau, Laszlo Pali.
Omul de afaceri spune ca a apelat la fonduri europene pentru a-si pregati angajatii, dat fiind ca facea exporturi in Germania si trebuia ca acestia sa cunoasca bine limba germana. “Am apelat la un consultant care ne ajuta mereu in gasirea celor mai bune solutii de dezvoltare a companiei. Noi ii spunem ce probleme avem, iar el gaseste solutiile. Daca ei gasesc un program al UE care sa rezolve problema noastra, atunci ei pun cap la cap dosarul pentru proiectul respectiv. Pentru programul nostru, pregatirea a durat doar cateva zile. La final, dosarul a avut in jur de 200 de pagini”, a explicat Pali.
Consultantul te scapa de dureri de cap
Un proiect care a necesitat un dosar putin mai stufos decat in cazul prietenului sau roman, dar cu o viteza de analiza mult mai mare. “Si noi am lucrat cu o firma de consultanta si credem ca am luat cea mai buna decizie. Consultantul s-a ocupat de tot, nu ne-a durut capul. Cred ca nu ne descurcam fara el”, marturiseste Balint Barna. In mai 2008, cu ajutorul consultantului a depus cererea de finantare. Conform regulilor, finantarea europeana acopera aproximativ 50% din suma, diferenta urmand sa fie acoperita de solicitant. Macops SRL a primit aprobare pentru cerere in ianuarie 2009, iar acum omul de afaceri se gandeste ca, din cauza deprecierii leului, va trebui sa scoata din buzunar mai multi bani decat isi propusese initial. “Am stat o saptamana si ne-am gandit ce sã facem, pentru ca, de anul trecut si pana acum, suma pe care noi va trebui sa o punem la bataie a crescut, astfel incat este posibil sa avem nevoie de un credit mai mare. Pana la urma, vom merge inainte, pentru ca avantajul este net”, explica Barna.
Implementarea programului si achizitia de noi utilaje vor permite firmei Macops SRl sa-si creasca cu pana la 40% capacitatea de productie, ceea ce evident va insemna venituri mai mari, deci un profit consistent. Pentru prietenul sau din Ungaria, cea mai dificila etapa nu a fost asteptarea aprobarii. “Cea mai mare dificultate a constat in faptul ca, fiind un program care merge pe principiul rambursarii, adica al obtinerii banilor, dupa ce investitiile au fost demarate, a trebuit sa platim noi intai si, dupa ce tot a fost gasit ok, am primit inapoi banii, conform ratelor din contract. Asta a durat luni bune”.
Balint Barna acum incepe a doua etapa dificila, aceea a achizitiei utilajelor, pentru ca, in timpul scurs de la idee pana la aprobare, a izbucnit criza. Antreprenorul se declara insa optimist si spune ca indiferent cum ne afecteaza criza, toti avem datoria sa mergem mai departe.
Cuvinte cheie: investitii fonduri europene IMM
