Cadrul Strategic National de Referinta 2007 - 2013
Vizualizari: 2398
Comentarii: 0
Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă. CSNR işi are rădăcinile în Planul Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost elaborat sub forma unui instrument care să ghideze abordarea surselor de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip la care România are acces. Acesta justifică şi prioritizează investiţiile publice din cadrul politicii europene economice şi de coeziune socială şi defineşte planificarea strategică şi programarea financiară multi-anuale ale României.
CSNR demonstrează felul în care România intenţionează să includă în strategiile sale conceptele de dezvoltare durabilă a mediului înconjurător şi de egalitate de şanse pentru combaterea excluziunii sociale. CSNR prezintă aranjamentele de implementare a Instrumentelor Structurale. Documentul a fost elaborat în parteneriat cu actori principali şi, totodată, a fost organizată o sesiune de consultări publice, pentru a obţine şi alte opinii.
Situaţia economică
România este a doua ţară ca mărime (cu o populaţie de 21,7 milioane) între noile state membre şi ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană şi va fi al şaptelea stat ca mărime între ţările membre. Din punct de vedere economic, România se află mult în urma majorităţii statelor membre, datoriă politicilor din trecut. In 2004, PIB pe cap de locuitor a fost de 31% din media UE 25 şi 50% din media noilor state membre. Performanţele macro-economice ale României din ultima vreme au fost ceva mai bune (o creştere medie anuală a PIB de 5,7% în ultimii 5 ani), în ciuda înrăutăţirii situaţiei economice la nivel global. Creşterea PIB se datorează investiţiilor fixe şi consumului privat, alimentate de o creştere semnificativă a volumului de credite acordate sectorului privat. În octombrie 2004, datorită progreselor semnificative înregistrate în implementarea reformelor economice, Uniunea Europeană i-a conferit României statutul de economie de piaţă funcţională. Corupţia – ca şi percepţia asupra corupţiei – rămâne unul dintre principalii factori care încetinesc dezvoltarea economică a României.
Structura industrială a României s-a schimbat substanţial după1990. Industria producătoare a înregistrat un declin constant, reflectat într-o o scădere masivă a ocupării, în special în industria oţelului, în industria chimică şi industria producătoare de maşini. Agricultura este de asemenea în declin, lucru ce a creat probleme majore în economia rurală. Există decalaje majore şi care continuă să crească, atâţ între regiuni cât şi între mediul urban şi cel rural. În 2005, rata înregistrată a şomajului conform BIM a fost relativ mică, de 7,2% (pentru grupa de vârstă 15+), dar cifrele oficiale ascund probleme sociale şi structurale mult mai grave, reflectate în special de ponderea mare a agriculturii de subzistenţă.
Cuvinte cheie:
