Comisia europeana mai poate activa clauzele de salvgardare
Vizualizari: 541
Comentarii: 0
Clauza de salvgardare pe agricultura mai poate fi activata daca noul audit al Comisiei Europene va descoperi deficiente serioase ale functionarii sistemului de plati, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro comisarul european pentru agricultura Mariann Fischer-Boel. Acesta a indicat ca Bruxelles a constatat deficiente atat in 2007, cat si in 2008.
Informatia pe scurt:
- Pentru noile state membre ale UE, sunt recomandabile mai degraba fondurile pentru dezvoltare rurala decat platile directe, crede comisarul european.
- Comisia nu trebuie sa interfereze in "aranjamentele comerciale" dintre producatorii agricoli si retaileri, dar este recomandabila asocierea primilor pentru a avea forta de negociere.
- Cu 14 milioane de hectare de terenuri agricole cultivabile si 30% din populatie care activeaza in mediul rural, Romania are sansa de a juca un rol important in domeniul bioenergiei.
Reporter: In perioada de preaderare Romania a avut patru stegulete rosii pe agricultura si a intrat in UE pastrand unul: pentru nefunctionarea Agentia de Plati si Interventie in Agricultura si a Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). Potrivit evaluarii Comisiei, au fost aceste probleme rezolvate la modul dorit de Bruxelles?
Mariann Fischer Boel: In procesul de aderare al Romaniei, Comisia a monitorizat indeaproape progresele obtinute in stabilirea mecanismelor care asigura un management sigur si controlul cheltuielilor agricole. Am acordat o atentie speciala existentei unei agentii de plati operationale si a functionarii Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). In ciuda unor eforturi semnificative ale autoritatilor romane, auditul Comisiei a demonstrat deficiente si in 2007, si 2008. Riscurile financiare ce decurg din aceste deficiente, inclusiv rambursari, vor fi urmate apoi de procedura verificarii conturilor (clearance of accounts - procedura conforma careia Comisia verifica folosirea adecvata a fondurilor europene).
Reporter: Comisia Europeana a decis in decembrie 2007 sa nu activeze clauza de salvgardare pentru agricultura in cazul Romaniei. Mai exista inca riscul activarii clauzei sau a fost eliminat total?
Mariann Fischer Boel: Toamna trecuta, Comisia a lansat aplicarea clauzei de salvgardare, in particular pentru deficiente majore ale sistemul IT al managementului platilor din agricultura. In urma remedierii acestor deficiente de catre autoritatile romane, inainte ca platile sa fie efectuate, procedura de activare a clauzei a fost oprita. Daca noul audit va descoperi ca IACS sau elemente necesare asigurarii platilor corecte au deficiente atat de serioase incat sa afecteze buna functionare a sistemului in intregul sau, clauza de salvgardare poate fi activata.
Reporter: Exista o dezbatere informala, reprezentanti ai Romaniai la Bruxelles considera ca un accent mai mare pe fondurile pentru dezvoltarea rurala este mai important decat platile directe, in timp ce voci de la Bucuresti pun accentul pe platile directe. In opinia dvs., pe termen lung care au rezultate mai bune pentru un nou stat membru?
Mariann Fischer Boel: Pe termen lung, noile state membre au mai multa nevoie de restructurarea si modernizarea sectorului agricol si de productie decat statele vechi. Aceasta a fost unul dintre motivele pentru care platile directe vor fi reduse treptat si sunt alocate mai multe resurse dezvoltarii rurale in primii ani dupa integrare ai statelor membre. In termeni generali, dezvoltarea rurala va castiga o mai mare greutate in Politica Agricola Comuna in viitor.
Reporter: In primul sau an in calitate de membru al UE, Romania nu a aplicat pentru niciun ban din fondul european de promovare a produselor traditionale pe piata interna. Inseamna asta ca Romania nu profita de toate oportunitatile calitatii sale de membru al UE?
Mariann Fischer Boel: De la aderarea Romaniei, organizatii din diferite state membre au avut oportunitatea sa aplice in doua randuri pentru aceste fonduri. Prima a fost la sfarsitul lunii martie 2007, pentru promovarea produselor pe piete din tari terte, a doua la sfarsitul lunii noiembrie 2007, pentru promovarea pe piata interna a UE. 22 de tari au trimis propuneri, dintre ele fiind 8 noi state membre. Romania ramane singurul stat UE care nu a apluicat niciodata pentru cofinantarea UE pentru promovarea activitatilor pe piata interna sau a tarilor terte. Este inca la inceput, e adevarat, dar ar fi bine ca Romania sa profite de avantajul acestui program excelent.
Fermierii romani pot face din pretul mic al produselor un avantaj competitiv
Reporter: Fermierii romani ameninta ca vor protesta la Bucuresti si Bruxelles din cauza faptului ca preturile la produsele agricole au preturi mult mai mici decat cele din alte tari UE aflate pe piata romaneasca, iar procentul acestora este de 80%. Din punctul dvs. de vedere, sunt intemeiate aceste nemultumiri?
Mariann Fischer Boel: Este normal ca anumiti fermieri sa se simta nesiguri pe masura ce se adapteaza la viata in UE, cu granitele sale deschise. Faptul ca producatorii romani au preturi mai mici decat cei din alte state membre ar trebui sa ii faca mai degraba competitivi. Insa bineinteles ca prin eliminarea barierelor fermierii romani vor avea de facut fata unei competitii crescute.
Pe masura ce lucrurile se vor aseza si platile directe si fondurile pentru dezvoltare rurala de la Bruxelles vor intra in tara, cred ca viata fermierilor romani va deveni si ea mai usoara. Am vazut o crestere uriasa a fermierilor din cele 10 state care au aderat la UE in 2004 si anticipez acelasi efect in Romania si Bulgaria.
Dar beneficiile sunt reprezentate de mai mult decat de un transfer de ajutor financiar. Romania are acuma acces la o piata de 500 de milioane de oameni. Are o traditie si expertiza si multi fermieri cu idei bune si spirit antreprenorial. Pe masura ce va trece timpul sunt sigura ca producatorii romani vor putea exploata oportunitatile oferite de piata comuna.
Nu este rolul UE sa interfereze in conflictul producatori-retaileri
Reporter: Exista un conflict, atat la nivel european cat si in Romania, intre producatori si retaileri din cauza preturilor de achizitionare - stabilite de acestia din urma - a produselor agricole. Poate face ceva Comisia pentru a raspunde nemultumirilor producatorilor de alimente, au acestia nevoie de ajutor in a obtine pretul pe care il considera just pentru produsele lor?
Mariann Fischer Boel: Fermierii sunt ajutati de UE prin plati directe si fondurile de dezvoltare rurala pe care le primesc. Si majoritatea dintre ei sunt acum capabili sa profite de cresterea preturilor produselor agricole. Nu este rolul UE sa interfereze in aranjamentele comerciale dintre fermieri si retaileri, dar ii putem incuraja pe fermieri sa se grupeze pentru a-si intari pozitia in negocierile cu sectorul de retail.
Este exact ceea ce am facut recent prin reforma din sectorul fructelor si legumelor si sper ca experienta pozitiva din acest sector va fi un exemplu pentru alti fermieri.
Bineinteles, daca exista sugestii privind fixarea preturilor sau vorbim despre preturi anticompetitive, atunci exista posibilitatea ca ei sa se adreseze autoritatilor privind concurenta. La nivel national, prima institutie careia trebuie sa i se adreseze este cea a concurentei.
Cuvinte cheie: salvgardare agricultura
