Eliminarea sporului pentru functionarii publici reduce ritmul de absorbtie a fondurilor europene
Vizualizari: 380
Comentarii: 0
Eliminarea sporului de 75% pentru functionarii publici care lucreaza cu fonduri europene ar putea determina o reducere a eficientei muncii lor, a declarat pentru EurActiv.ro, Florin Pogonaru, presedintele Consiliului de Administratie al Institutului European din Romania (IER). Astfel, se poate ajunge in situatia in care ritmul de absorbtie a fondurilor europene sa fie si mai mic decat pana acum.
In opinia lui Florin Pogonaru, unul dintre motivele pentru care sunt intampinate greutati in atragerea fondurilor comunitare este slaba performanta a functionarilor publici. "Au fost angajati foarte multi functionari fara a fi testati. Au fost acordate sporuri de 75% tuturor angajatilor fara a se tine seama de performantele individuale", a spus presedintele CA al IER. Totusi, eliminarea sporului de 75% ar putea diminua si mai mult randamentul angajatilor care se ocupa de fondurile europene. "Ei nu vor pleca din institutii pentru ca nu au unde din cauza crizei financiare. Dar riscam sa nu isi faca treaba", a precizat Pogonaru.
In Romania, personalul administratiei romanesti care este implicat direct in acest procesul de atragere a fondurilor europene se ridica la aproximativ 20.000 de salariati, a declarat recent vice-premierul Dan Nica.
Florin Pogonaru sustine ca cea mai buna solutie pentru cresterea randamentului in randul angajatilor este acordarea unui procent din fondurile pe care au reusit sa le atraga. In acest fel, functionarii vor fi motivati sa participe la imbunatatirea ritmului de absorbtie a fondurilor comunitare. Pogonaru afirma ca este o metoda aplicata in mai multe state europene unde gradul de atragere a banilor europeni este foarte ridicat.
O alta cauza care sta la baza blocajului in atragerea fondurilor este slaba comunicare intre autoritatile de management intermediare si aplicanti. In lipsa unui dialog intre cele doua parti, se ajunge in situatia in care proiectele potentialilor beneficiari sa fie respinse. "De exemplu, au fost patru aplicatii pentru economisirea energiei si toate au fost respinse din cauza faptului ca autoritatile intermediare nu au voie sa comunice cu aplicantii. Trei aplicatii nu au avut toata documentatia necesare si aceasta deoarece autoritatea nu a furnizat informatii. Al patrulea proiect care apartinea unui cetatean italian a fost respins pe motiv ca avea terenul ipotecat. Nu i-a spus nimeni ca una dintre conditii este ca terenul sa nu fie ipotecat", a explicat Pogonaru.
Gradul scazut de absorbtie mai este cauzat si de birocratia exagerata. "Avem o mare problema cu birocratia, cu sirul de bibliorafturi necesare pentru o aplicatie. Trebuie luat in seama macar aspectul ecologic avand in vedere cantitatea enorma de hartie care se consuma", a spus Pogonaru. Potrivit acestuia, birocratia este alimentata mai ales de "contrazicerile" care se nasc intre nivelurile intermediare. Una se decide la nivel central si alta la nivel regional sau local.
O alta problema este lipsa sumelor necesare contributiei financiare, situatie accentuata si de criza financiara. "Bancile au unitati speciale pentru finantari ale contributiilor, insa exista problema dobanzilor uriase", a precizat Florin Pogonaru.
Presedintele CA al IER a mai spus ca la toate acestea se adauga "instalarea unei atmosfere de suspiciune in legatura fondurile europene". "Daca va duceti la o agentie regionala de dezvoltare, pe panouri scrie mare care sunt pedepsele penale in cazul in care gresesti la completarea cererilor de finantare",a conchis Pogonaru.
Cuvinte cheie: absorbtia fondurilor europene
