Europa nu ar trebuie sa fie atat de ferma impotriva organismelor modificate genetic
Vizualizari: 506
Comentarii: 0
Reporter: In contextul cresterii foarte mari a pretului produselor alimentare, sunt organismele modificate genetic (OMG) o solutie? Poate fi Europa in continuare o insula fara OMGuri? Producatorii romani solicita permisiunea de a cultiva soia modificata genetic, in timp ce ministrul Mediului vorbeste despre interzicerea totala a OMGurilor in Romania.
Mariann Fischer Boel: In Europa, avem un sistem riguros de aprobare si etichetare a OMGurilor, care asigura ca niciun astfel de produs nu poate fi cultivat sau distribuit in Europa daca nu a primit aviz ca nu reprezinta un risc pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu.
Este evident insa ca multi se tem de astfel de produse, asa ca trebuie sa avem o dezbatere serioasa pe aceasta tema. Insa o etichetare si o traseabilitate clara inseamna ca fermierii si cosumatorii pot alege daca sa le cumpere sau nu.
In calitate de comisar pentru agricultura, principala mea preocupare este ca tendinta marilor furnizori de furaje de a aproba si planta noi varientati de soia si porumb modificate genetic care nu sunt aprobate in UE. Anul trecut directoratul meu a facut un studiu care evalueaza ce efecte vor exista daca furnizorii majori de furaje ai Europei, Brazilia, Argentia sau SUA, aproba din ce in ce mai multe varietati care sunt interzise in UE. In trecut, puteam determina ce sa cultive, intrucat eram principalul lor client. Astazi, ei au piete alternative si nu mai sunt obligati sa ia deciziile de productie pe baza sensibilitatilor europene.
Pe masura ce ei vor produce din ce in ce mai multe OMGuri, va fi din ce in ce mai scump importul de furaje pentru animale. Asta va creste costurile pentru crescatorii de animale, iar in cel mai rau caz asta inseamna ca vom ajunge sa importam cantitati mai mari de carne. Ironia ar fi sa ajungem sa importam carne provenita de la animale hranite cu acele OMGuri pe care nu le acceptam noi in Europa.
Reporter: Care ar fi solutia in acest context?
Mariann Fischer Boel: Nu sunt avocatul diminuarii rigurozitatii sistemului nostru de aprobare - care trebuie sa fie bazat pe evaluarile Autoritatii Europene de Siguranta Alimentara (EFSA) - insa cred ca lucrurile trebuie urgentate.
Bineinteles, sunt deja aprobate 24 de OMGuri diferite pentru alimentatia umana si animala in UE si importam cantitati substantiale, in principal furaje pentru animale. De exemplu, din 34 de tone de soia importata ca furaje pentru animale, mai mult de 90% este modificata genetic.
In ceea ce priveste cultivarea OMG, singurele autorizate sunt culturile de porumb rezistent la insecte, care este cultivat in UE pe o suprafata ceva mai mare de 100.000 de hectare. Porumbul are avantaje agronomice clare in zonele afectate de anumite boli si contribuie la reducerea cantitatilor de insecticid.
Unele state membre au exprimat indoieli asupra sigurantei pe care o reprezinta cultivarea acestui porumb modificat genetic pentru mediu. Eu cred ca fermierii trebuie sa aiba acces la aceasta tehnica de productie moderna, daca ea e sigura, iar EFSA va emite in curand o evaluare.
In viitor, va exista o crestere graduala a cotei de lapte la nivel european
Reporter: Romania nu isi poate atinge cota de lapte pentru acest an, dar la nivel european s-a decis o suplimentare cu 2% a cotelor statelor membre. De ce asteapta UE pana in 2015 eliminarea cotelor de lapte si nu mai devreme, avand in vedere preturile ridicate la alimente?
Mariann Fischer Boel: Nu am niciun dubiu ca aceste cote de lapte trebuie sa dispara si asta se va intampla treptat, pana in 31 martie 2015. Exista o cerere crescanda atat in Europa, cat si in afara ei pentru produse latate de buna calitate si faca nu ne aliberam producatorii de aceasta constrangere, altii vor exploata aceste noi oportunitati.
In perioada 2007-2014, potrivit prognozelor noastre, consumul de lapte va creste cu 8 milioane de tone, adica 6%. Mai mult, sunt oportunitati de piata in Asia.
Insa vrem sa ne miscam usor, de acum si pana la finalul sistemului cu cote din 2015. Este clar ca este nevoie de actiune si pana atunci nu putem lasa preturile la lactate sa tot urce si sa le prabusim in 2015, cand eliminam cotele.
Este clar ca o crestere graduala a cotelor de lapte este o optiune si asta vreau sa propun in 20 mai, cand prezint "starea de sanatate" a PAC. Si va trebui sa ne intrebam ce putem face pentru regiunile fragile din punct de vedere economic, care depind in mare masura de productia de lapte. Cred ca am putea aplica mai bine masurile Articolului 69, conform carora statele membre pot sa fragmenta platile decuplate si sa folosesca banii in special pe sectoare specifice si pe proiecte. Raspunsul ar putea fi schimbarea acestui articol, pentru a-l face ceva mai flexibil. Si putem ajuta si prin fondurile de dezvoltare rurala.
Romania poate juca un rol important in domeniul biocombustibililor
Reporter: UE isi propune ca 10% din sursele energetice sa fie biocombustibili pana in 2020. Care este evaluarea Comisiei in privinta Romaniai in acest domeniu?
Mariann Fischer Boel: Cu 14 milioane de hectare de teren agricol utilizat, cultivat in principal cu cereale si oleaginoase, Romania poate juca un rol important in furnizarea de materie prima pentru biocombustibili si bioenergie in general. Iar cu 30% dintre angajati in sectorul agricol si un sector agricol in principal bazat pe culturi arabile, Romania ar trebui sa beneficieze considerabil de pe urma dezvoltarii bio-energiei. Este si o oportunitate de diversificare a economiei zonei rurale in activitati non-agricole. Fondul pentru dezvoltare rurala cofinanteaza investitii in productia culturilor de acest gen si pentru procesarea bioenergiei in Romania.
Cuvinte cheie: UE
