Fondurile europene vin cu intarziere
Vizualizari: 143
Comentarii: 0
Multe companii care au obtinut aprobarea pentru derularea unui proiect finantat din fonduri europene au fost nevoite sa renunte ulterior la fondurile nerambursabile intrucat fie procedurile de acordare a acestora dureaza prea mult, fie nu primesc, din diverse motive, cofinantare din partea bancilor.
„In jur de 20-30% din proiectele in domeniul agricol depuse in vederea obtinerii unei finantari nerambursabile nu au mai primit banii pentru ca finalizarea proiectului a intarziat foarte mult, intreprinzatorii preferand sa exploateze mai rapid oportunitatile de afaceri cu alte mijloace”, spun reprezentantii BCR, banca detinand, dupa propria evaluare, in jur de 45% din cota de piata a cofinantarilor proiectelor europene. De exemplu, un proiect de succes, aprobat de curand, in valoare de 8 milioane de euro, a avut nevoie de mai bine de un an de la depunerea dosarului pana la aprobarea acestuia, BCR acordand cofinantarea necesara in doar o luna.
O alta problema majora pentru accesarea fondurilor europene este faptul ca o parte din cei care au obtinut aprobarea autoritatilor de management pentru derularea unor proiecte nu le-au mai implementat pentru ca nu au reusit sa obtina cofinantarea necesara de la banci.
Criza financiara a avut un impact major. Multi dintre cei care au aplicat in 2008, inainte de criza, pentru un proiect european nici macar nu s-au gandit ca vor avea probleme in accesarea unui credit bancar necesar implementarii proiectului. Devalorizarea activelor ce urmau sa constituie garantii pentru obtinerea creditului, lipsa aportului propriu si scaderea puternica a cifrei de afaceri au schimbat substantial termenii proiectelor, multe dintre acestea devenind supradimensionate si astfel nu au mai fost eligibile pentru obtinerea cofinantarii din partea bancii.
„Am avut un soc cand am vazut lista de proiecte respinse”
„Anul trecut am avut un soc cand am vazut cat de multe proiecte in agricultura au fost aprobate pentru a obtine fonduri europene, dar care nu au mai putut fi sustinute pentru a fi implementate”, spune Ramona Ivan, director executiv al Directiei Institutii Financiare din cadrul BCR.
BCR considera astfel ca se impune o colaborare mult mai stransa intre banci, beneficiarul proiectului si autoritati. „Ar fi nevoie chiar de reintroducerea scrisorii de garantie bancara, valabila in cadrul proiectelor europene de preaderare, astfel incat intreprinzatorii sa aiba siguranta ca vor putea ulterior sa deruleze, cu ajutorul banilor de la banca, proiectul aprobat din fonduri europene”, precizeaza Ramona Ivan.
Aceasta spune ca, daca acest lucru nu este posibil, atunci ar trebui macar introdusa in ghidul proiectelor europene o recomandare ca beneficiarul proiectelor sa treaca mai intai pe la banca si sa lucreze in paralel cu aceasta, cu consultantul si cu autoritatea de management, pentru ca proiectul sa aiba succes. „Este esential ca finantarea nerambursabila si cea acordata de banci sa se intrepatruda”, adauga reprezentanta BCR.
Reprezentantii Guvernului au declarat recent ca vor sa dinamizeze absorbtia fondurilor europene, considerate un colac de salvare pentru iesirea economiei din criza, prin acordarea de garantii din partea statului pentru proiectele europene in mediu si infrastructura derulate de autoritatile locale.
BCR are in derulare, in diverse stadii de implementare, peste 400 de proiecte europene in valoare de aproximativ 350 de milioane de euro, peste 70% din acestea fiind aprobate in 2009, anul in care a inceput „sa miste” absorbtia fondurilor structurale.
Ramona Ivan spune ca 2010 va fi un an cu o crestere „foarte mare” a proiectelor din fonduri structurale cofinantate de BCR, intrucat exista deja o expertiza a autoritatilor si a beneficiarilor, o crestere a gradului de transparenta si o mai mare determinare a autoritatilor.
„Adevarata provocare va fi reprezentata de capacitatea autoritatilor centrale si locale de a derula proiectele mari de infrastructura, pentru ca acestea vor beneficia de majoritatea fondurilor europene. Sunt mai putini bani europeni destinati mediului privat, iar aici concurenta este destul de mare si gradul de absorbtie ridicat”, precizeaza Ramona Ivan.
Statistica fondurilor europene
Potrivit ultimelor date prezentate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) cu privire la stadiul absorbtiei fondurilor europene, Romania avea la dispozitie alocari din fonduri europene in valoare de 36,7 miliarde lei (8,6 miliarde euro) aferenti perioadei 2007-2010.
Interesant este ca valoarea proiectelor depuse s-a ridicat la 130 miliarde lei, din care contributia fondurilor europene (in jur de 40-50% din valoarea proiectului) a fost de 86,4 miliarde lei, adica de peste doua ori mai mult decat fondurile disponibile. Aici se confirma declaratiile bancherilor, care spun ca multe proiecte sunt supradimensionate.
Autoritatile au aprobat insa proiecte in valoare de doar 36,4 miliarde lei, de patru ori mai putin decat valoarea proiectelor depuse, din care contributia europeana ajunge la 66%. Numai ca din totalul proiectelor aprobate au fost incheiate contracte si decizii de finantare din fonduri europene de doar 14,3 miliarde lei, adica 39% din alocarea totala, acesta fiind si unul dintre indicatorii cu privire la gradul de absorbtie a fondurilor structurale postaderare.
Daca ne uitam insa la valoarea platilor efectuate, acestea se ridica la numai 2,6 miliarde lei, reprezentand 7% din alocarea totala a fondurilor europene.
Cuvinte cheie: fonduri europene proiecte dezvoltare
