Institutiile nu se bat pe fonduri europene
Vizualizari: 1146
Comentarii: 0
Ca stat membru al UE, Romania beneficiaza de fonduri pentru modernizarea administratiei si institutiilor publice, pentru reabilitarea drumurilor, restaurarea monumentelor istorice sau constructia unor obiective turistice. Totusi, in vreme ce mediul privat e gata sa devina dator vandut pe la banci pentru a lua bani europeni, mediul public inca sondeaza piata.
O privire scurta aruncata pe paginile de internet a Autoritatilor de management in domeniul fondurilor europene scoate la iveala ca administratia si institutiile publice nu se inghesuie sa acceseze fonduri europene.
Drumurile, de la regional la local
Prin programul Operational Regional, Axa 2, autoritatile locale pot accesa fonduri europene pentru reabilitarea drumurilor. Potrivit informatiilor publicate pe inforegio.ro, au fost contractate 73 de proiecte. Dintre acestea, pentru valorificarea potentialului turistic au fost doar cateva proiecte, cum ar fi cel din Alba, cu o valoare de aproape 28 de milioane de lei. Proiectul presupune reabilitarea infrastructurii de transport din Valea Aiud.
Un alt proiect care ar trebui sa faciliteze accesul turistilor este cel care va permite reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in statiunea balneara Amara. Valoarea acestuia este peste 17,6 milioane de lei.
Parteneriatele intre administratiile publice sunt putine, daca ne uitam la lista de proiecte: majoritatea se opresc la limita de judet. De aceea, colaborari de genul celei dintre autoritatile din Murighiol si Mahmudia este un exemplu pozitiv.
Numai cinci sunt norocoase
De asemenea, autoritatile pot obtine finantari si pentru reabilitarea, modernizarea si dotarea cu echipamente a spitalelor, scolilor sau a centrelor pentru persoane varstnice. Pana la aceasta data, au fost contractate doar 14 proiecte, din care doua nu apartin autoritatilor locale, ci unor ONG-uri.
Chiar daca si anul acesta, inceputul anului scolar a prins unitatile de invatamant intr-o stare precara, doar cinci astfel de unitati au depus accesat fonduri europene. Un exemplu pozitiv il dau cei din Comuna Galanesti, care au elaborate un proiect pentru reabilitarea si extinderea scolii cu clasele I-IV din satul Galanesti, in valoare de 2,29 milioane de lei.
Internetul, la un click prea departe
Intr-o lume guvernata de calculator si de internet, doar 14 autoritati si institutii publice au contractat fonduri europene in cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice” (POS -CCE), care sustine implementarea de solutii de e-guvernare si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.
Unitatile de invatamant pot obtine finantari pentru implementarea de aplicatii de E-Educatie si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar. Potrivit listei publicate pe pagina de internet a Organismului Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI), Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au contractat proiecte in valoare de 5,2 milioane lei fiecare.
In ceea ce priveste istrumentele structurale destinate sustinerii implementarii de solutii de e-sanatate si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar (proiecte la nivel central), Ministerul Sanatatii a contractat un proiect in valoare de 71 de milioane de lei pentru implementarea sistemului national de prescriptie electronica.
Lipsa informatiilor goleste buzunarele
De ce nu se inghesuie autoritatile si institutiile publice sa acceseze fonduri europene? Raspunsurile sunt variate si complexe, intrucat, spun specialistii in domeniu, avem de a face cu un mix de probleme.
O prima piedica este reprezentata de nivelul redus de informatii care ajung la cei care lucreaza in cadrul acestor institutii. Emanuel Rauta, directorul de programe pentru administratie publica din cadrul GEA Consulting, considera ca autoritatile de management ar trebui sa deruleze campanii de informare mult mai ample la nivel local.
“Daca mergi in scoli si Primarii si le explicit oamenilor care lucreaza acolo ce tip de fonduri pot accesa, ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru aceasta, atunci numarul proiectelor pregatite si contractate ar putea creste”, puncteaza Emanuel Rauta.
Birocratia creste costurile
Un alt impediment il reprezinta documentatia stufoasa impusa de reglementarile UE, ca masura de precautie ca banii sunt folositi corect. Din aceasta cauza, autoritatile publice se confrunta cu probleme in elaborarea proiectelor.
“Autoritatile locale au o capacitate administrativa mai mica, deci si capacitatea lor de a accesa fonduri europene e slaba. Pe de o parte, nu au acces la surse de finantare pentru a angaja consultanti, iar pe de alta parte exista o serie de probleme nelamurite din punct de vedere procedural sau legal, cum ar fi modalitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata sau statutul proprietatii”, a adaugat Emanuel Rauta.
De exemplu, in anumite localitati, scolile fac obiectul unor cereri de retrocedare, in alte cazuri nu exista documente corespunzatoare de proprietate. in plus, la nivel local nu exista o traditie a bugetelor multianuale, mai ales ca sursele de finantare nu sunt sigure. in aceasta situatie este dificil de previzionat sumele de care ar putea avea nevoie o primarie, de exemplu, pentru refacerea unui azil de batrani, si de a identifica sursa de finantare cu 2-3 ani inainte de elaborarea efectiva a proiectului.
“Unii sunt bine intentionati, dar nu au banii necesari. Fondurile structurale functioneaza pe principiul rambursarii, adica faci proiectul, incepi implementarea si trebuie sa acoperi costurile generate de studiul de fezabilitate sau consultanta din fonduri proprii, pe care administratiilor locale nu le au”, considera Diana Gradinaru, director general al firmei de consultanta Hermes Finance.
Cuvinte cheie: fonduri europene dezvoltare economica
