Primariile rurale rateaza finantarile din cauza lipsei specialistilor
Vizualizari: 451
Comentarii: 0
Uniunea Europeana le da, dar nu le baga si in traista. Romania functioneaza administrativ intr-un sistem instituit acum 40 de ani. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire ca accesarea fondurilor europene este o proba de foc pentru aproape orice autoritate locala din Romania. In timp ce primariile din orasele mari s-au reorganizat repede si au pus la punct directii de Integrare Europeana responsabile cu atragerea banilor comunitari, primariile de la sate se bazeaza pe sprijinul specialistilor din cadrul consiliilor judetene sau ale prefecturilor in scrierea proiectelor.
Au trecut aproape doi ani de cand autoritatile locale din Romania pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea localitatilor. Aderarea la Uniunea Europeana a dat posibilitatea autoritatilor locale sa dezvolte proiecte ample prin obtinerea de fonduri nerambursabile, in cadrul diferitelor programe elaborate de forul european. In realitate, doar o mica parte din banii pusi la dispozitia primarilor au fost accesati. Motivul este simplu: elaborarea unui proiect necesar accesarii fondurilor europene este inca o mare necunoscuta pentru majoritatea functionarilor dintr-o primarie pentru care este mult mai comod sa astepte finantari de la bugetul central sau judetean pentru acoperirea cheltuielilor generate de lucrarile de infrastructura. Este clar ca revolutionarea unei administratii publice locale, care functioneaza dupa un sistem instituit in urma cu 40 de ani, nu este usoara, dar nici imposibila, spera reprezentantii Guvernului.
Astfel, la nivelul judetului Constanta, Prefectura a derulat deja doua etape ale Caravanei Fondurilor Structurale, care au ca obiectiv principal sa puna la dispozitia potentialilor beneficiari din judet informatiile legate de fondurile europene. Alaturi de reprezentantii Prefecturii Constanta, la actiune au luat parte si experti ai Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si ai Centrului Europe Direct Constanta. In plus, specialistii din cadrul Consiliului Judetean Constanta s-au implicat in realizarea de proiecte eligibile destinate diferitelor programe europene, Programul Operational Regional fiind principala tinta a autoritatii judetene. De exemplu, in cadrul Axei prioritare 5 din POR-Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, la capitolul Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice, Directia de Comert, Turism si Servicii Publice din cadrul CJC a facut o serie de propuneri de proiecte privind reabilitarea traseelor turistice din Dobrogea. Pentru reusita acestor proiecte, reprezentantii CJC au luat legatura cu primariile din judet si au solicitat date referitoare la existenta locurilor de parcare si a popasurilor turistice, dar si a posibilitatilor de creare a unora noi. Impinse de la spate, 34 de primarii au dat curs solicitarii CJC. Multe dintre autoritatile din localitatile judetului, care pot fi exploatate din punct de vedere turistic, au declarat ca doreau realizarea unor astfel de proiecte, insa au fost impiedicate din cauza lipsei specialistilor.
Deci, se poate!
Exista insa si exemple ca fondurile europene chiar pot fi accesate. Administratia publica de la Mangalia a reusit construirea unui port turistic din bani europeni. In plus, la sfarsitul lunii august, Guvernul Romaniei a adoptat o hotarare prin care Constanta a fost desemnat ca fiind unul dintre cei sapte poli nationali de crestere pentru dezvoltare urbana, cu alocarea a 50% din sumele provenite din fonduri comunitare pentru axa de dezvoltare urbanistica. „In statele care au trecut de programele pe fonduri structurale, in principiu, era regula primul venit, primul servit si cel mai bun proiect castiga. De data aceasta, pentru ca lucrurile nu stau tocmai bine din punct de vedere politic, Romania fiind in intarziere in consumarea acestor fonduri, a intervenit Comisia Europeana si a impus ca si criteriu de eligibilitate a proiectelor polul de crestere stabilit in baza unor analize realizate de specialisti europeni. Iata ca astazi suntem in faza in care adoptam strategiile de dezvoltare ale orasului Constanta si Zonei Metropolitane Constanta. Finalul acestui proiect se va constitui intr-un indrumar pentru alesii locali”, a declarat presedintele Zonei Metropolitane Constanta, Nicolae Nemirschi, care a adaugat ca judetului Constanta ii vor fi alocate 92 de milioane de euro pentru dezvoltare urbana.
Printre proiectele concrete pe care pot fi cheltuiti banii comunitari se numara: retele de utilitati in comunele Zonei Metropolitane Constanta, soseaua de patru benzi Constanta-Navodari si, nu in ultimul rand, rezolvarea problemelor Zonei Peninsulare, care ar putea sa inghita 50% din fondurile accesate de Constanta.
In 2009 incepe absorbtia fondurilor structurale si de coeziune
Sumele pe care le au la dispozitie autoritatile locale pentru dezvoltarea localitatilor sunt impartite pe mai multe domenii de activitate. De exemplu, administratia publica are disponibile, pentru 2008, peste 126 de milioane de euro din fondurile structurale destinate sectorului IT&C, in timp ce IMM-urile nu pot accesa decat 38 de milioane de euro pe acest domeniu. Ministrul Comunicatiilor, Karoly Borbely, a declarat ca prioritatea zero a Guvernului este absorbtia fondurilor structurale, dar, din pacate, autoritatile si consiliile locale sunt „intimidate” de aceste fonduri si nu sunt pregatite pentru accesarea lor. „Vom continua actiunile lansate in teritoriu pentru promovarea acestor mijloace importante de finantare a activitatii la nivel local, pentru ca nu ma astept la o absorbtie foarte mare in acest an”, a mai spus ministrul, care a adaugat ca nu poate oferi un procent pentru absorbtia fondurilor in 2008, dar ca sumele neabsorbite se vor transfera pentru 2009. In plus, autoritatile locale au putut depune, la Ministerul Agriculturii, proiecte de investitii pentru mediul rural cu o valoare maxima de sase milioane de euro.
Proiectele au fost finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala pe baza caruia Romania poate accesa fonduri europene de 10 miliarde euro, pana in 2013, din care opt miliarde euro reprezinta contributia Uniunii Europene, iar doua miliarde euro, cea a Guvernului. Fondurile vizeaza, in special, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, care pot avea valoarea maxima de sase milioane de euro, daca sunt realizate de asociatiile de dezvoltare intercomunitara, adica de doua localitati, de 2,5 miliarde euro pentru programele integrate, care au in vedere dezvoltarea a doua investitii si de un milion de euro pentru proiectele simple. Accesarea sumelor este similara, cu unele mici modificari, modelului SAPARD. In acelasi timp, Ministerul Dezvoltarii a primit cereri de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii de transport regional si local. Prin Axa 2 vor putea fi alocate Romaniei fonduri de pana la 800 de milioane de euro, pe o perioada de sapte ani.
1,3 miliarde euro pentru orasele mari
O alta axa, in valoare de 1,3 miliarde euro, vizeaza sprijinirea dezvoltarii oraselor mari. Initial, au fost propusi opt poli de crestere, respectiv Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca si Constanta, insa Ministerul de Interne a dorit adaugarea altor orase, precum Bacau, Oradea, Galati si Braila. Ministrul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, a anuntat ca, in anul 2009, va incepe absorbtia fondurilor structurale si de coeziune, dupa ce 2007 a fost un an al negocierii si pregatirii axelor de finantare, iar anul curent este unul al contractarii. Ministrul a dat ca exemplu Axa 2, privind infrastructura locala si regionala, unde au fost depuse 1.086 de proiecte, urmand ca, pana la sfarsitul anului, sa fie semnate peste 500 de contracte. In plus, pentru 2009 va fi conceput un program de infrastructura prin care vor putea fi finantate proiectele viabile ale autoritatilor locale, care nu vor fi insa finantate prin intermediul fondurilor structurale. Acest program este justificat deoarece trei regiuni ale tarii au depasit deja cu cel putin 50% fondurile alocate prin Axa 2 pe perioada 2007-2013. In alta ordine de idei, Ministerul Economiei si Finantelor poarta discutii cu reprezentantii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru infiintarea unui fond destinat finantarii proiectelor autoritatilor locale. „Dorim ca la acest fond sa contribuie cu finantare bancile comerciale, fiecare in ce proportie considera potrivit, precum si statul roman. Deocamdata, purtam discutii cu reprezentantii BERD in ceea ce priveste modul de functionare a acestui fond si a procedurii prin care vor fi alocate sumele solicitate de autoritatile locale”, a afirmat secretarul de stat in Ministerul Economiei si Finantelor, Eugen Teodorovici. Bancile care vor contribui la acest fond vor acorda imprumuturi solicitantilor, iar Guvernul va contribui la acest fond fie prin intermediul fondurilor europene, fie prin finantare nationala.
Autoritatile care se simt discriminate pot solicita sprijin la Bruxelles
Revenind la ceea ce inseamna obtinerea unei finantari europene pentru primariile din mediul rural, primarul comunei constantene Independenta, Cristea Gascan, spune ca are cunostinte despre mai multe programe cu finantare europeana, dar se plange de faptul ca primarii nu sunt anuntati tot timpul de programele lansate de Guvern si ca exista cazuri in care nu se face public un ghid al solicitantului, care reprezinta manualul dupa care primarii trebuie sa intocmeasca studiile de fezabilitate. „Se repeta povestea cu Programul National de Dezvoltare Rurala, cand am fost nevoiti sa schimbam studiile de fezabilitate de trei ori, pentru ca tot de atatea ori s-au modificat cerintele. Primarii abia asteapta sa atraga orice fel de fond, dar ei nu sunt in stare sa analizeze dosarele, lucru recunoscut chiar de ministrul Agriculturii”, a declarat Gascan. De altfel, nu putine au fost cazurile in care primarii s-au plans de faptul ca banii europeni sunt acordati pe baza unor criterii discriminatorii, factorul politic primand in fata unui proiect bine elaborat. In realitate, nu este un secret pentru nimeni ca „o rezolutie a Bruxelles-ului este suverana unei decizii guvernamentale” si ca Executivul este obligat sa sustina toate proiectele depuse de autoritatile locale. De altfel, europarlamentarii pot fi cooptati de autoritatile locale pentru promovarea unor proiecte locale de anvergura, finantate cu fonduri structurale, aceasta fiind solutia de avarie in cazul in care Executivul se opune, din considerente pur politice, unui proiect de dezvoltare locala sau regionala.
Cuvinte cheie: accesare fonduri structurale
