Recastiguri mici pentru autoritati din fraudarea fondurilor europene
Vizualizari: 467
Comentarii: 0
Autoritatile romane au recastigat din 2004 pana in prezent pe cale judecatoreasca doar o parte infima din cuantumul prejudiciilor rezultate din fraudarea fondurilor europene. S-a reusit pana acum recuperarea doar a putin peste 500.000 euro dintr-un total de 13,7 milioane euro.
In cauzele avand ca obiect infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, instantele romanesti au dispus din 2004 pana in prezent, prin hotarari definitive, obligarea inculpatilor la plata unor despagubiri civile in suma de 317.533 euro si 857.893 lei.
Asta, desi in cele 103 cauze trimise in judecata prejudiciul insumat a fost de 13,7 milioane euro, la care s-au adaugat alte 3,3 milioane lei, potrivit statisticilor Directiei Nationale Anticoruptie.
Conform acestei institutii, in cele 103 cauze, peste 200 de beneficiari ai fondurilor europene, din diferite programe de finantare, au fost trimisi in judecata de procurori DNA din 2004 pana la finele anului 2009, pentru infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene.
Din toate aceste cauze, judecatorii au reusit sa inchida pana acum doar 29 de dosare privind 42 de inculpati.
Dosarele instrumentate de procurorii DNA reflecta insa doar o parte din infractiunile romanilor in utilizarea fondurilor europene. Cu atributii directe privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) a constatat numai in anul 2009, in urma controalelor, prejudicii de recuperat in valoare de 16,5 milioane euro.
„Aceasta suma (ca, de altfel, orice creanta bugetara in acest domeniu) este stabilita de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor comunitare. De asemenea, aceasta suma nu reprezinta suma finala ce va fi recuperata, deoarece in cuantumul prejudiciului stabilit de aceste autoritati pot surveni modificari dupa parcurgerea de catre debitor a cailor de atac la care are dreptul conform legii”, a declarat Carmen Rascanu, consilier pentru relatii cu presa din cadrul DLAF, departament care a deschis, in primele zece luni ale anului 2010, 91 de controale.
In 2009 au fost verificate 107 cazuri, din care s-au confirmat 75. Dintre acestea, 53 au fost comunicate organelor de urmarire penala.
Potrivit oficialilor ambelor institutii, cele mai frecvente infractiuni comise de inculpati se refera la folosirea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete pentru a obtine in mod ilegal fonduri europene acordate prin programele PHARE sau SAPARD sau schimbarea, cu incalcarea prevederilor legale, a destinatiilor fondurilor obtinute.
Oficialii DLAF mentioneaza si efectuarea de cheltuieli neeligibile si incalcarea normelor privind achizitiile publice. Potrivit DNA, deturnarea de fonduri europene s-a efectuat atat prin intermediul unor societati comerciale, cat si prin diferite organizatii neguvernamentale.
Durata judecarii, mai mare decat a urmaririi penale
Chiar daca pana in prezent nu este disponibila o analiza a duratei de solutionare in instanta a cauzelor care au ca obiect acest gen de infractiuni, oficialii DNA au studiat toate hotararile definitive din 2009 si au conchis ca numai in 3 cazuri din 131 durata urmaririi a fost mai mare decat procedura de judecata.
Pe ansamblu, durata urmaririi penale a 123 de inculpati a fost de maximum un an si sase luni de la data sesizarii si doar in cazul a patru inculpati a durat circa patru ani.
Cuvinte cheie: fraudare fonduri europene
