O treime dintre cererile de proiecte depuse pentru banii din Fondul Social European au fost eliminate din start pentru ca solicitantii au ignorat interdictia de a-si dezvalui identitatea. Peste 1.500 din cele 2.800 de proiecte depuse pentru liniile de finantare din Fondul Social European (FSE), lansate in 2008, au fost respinse, adica mai mult de jumatate. Specialistii de la Autoritatea de Management a Fondurilor Europene pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din Ministerul Muncii spun ca cele mai multe greseli sunt cauzate de lipsa de rigoare a celor care trimit proiectele, in ciuda faptului ca procedura de aplicare pe FSE este cea mai simpla dintre toate tipurile de fonduri structurale. “Nu e vorba ca nu avem proiecte bune. Cea mai des intâlnita greseala, din cauza careia proiectele sunt eliminate din start, este dezvaluirea identitatii solicitantului. O treime dintre cereri au omis avertizarea, vizibila de altfel când completeaza cererea, de a nu trece datele de identificare in afara sectiunii destinate special acestora”, explica unul dintre evaluatorii independenti de la AMPOSDRU. “Este o conditie esentiala respectarea acestei interdictii, cei care au incalcat-o nici nu au mai intrat in evaluare, chiar daca proiectele puteau fi bune”, a adaugat evaluatorul. Acesta a explicat ca exista o mentiune foarte clara de la UE ca proiectele solicitantilor sa fie analizate de evaluatori independenti fara ca cei doi sa-si cunoasca reciproc identitatea, pentru a elimina posibilele situatii de nepotism, cum s-a mai intâmplat in acordarea fondurilor PHARE. Pe aceeasi idee, in cazul fondurilor structurale din FSE, proiectele nu se mai depun personal, ci se incarca direct online, pe site-ul AMPOSDRU. Aceeasi lipsa de rigoare, mentionata de specialist, se vede si in faptul ca “solicitantii citesc in diagonala ghidurile care ii invata pas cu pas cum sa completeze cererea de finantare”. O greseala ce deriva de aici este faptul ca trec in proiect activitati care nu sunt eligibile pentru linia de finantare deschisa, fiind obisnuiti cu fondurile PHARE, care permiteau o paleta mai larga de activitati. “Aici se merge pe activitati foarte specifice si de aceea trebuie citite cu atentie ghidurile specializate, destinate fiecarei linii in parte”, spune evaluatorul. in plus, mai exista greseala de a trece cheltuieli neeligibile in proiect, care sunt totusi mentionate clar in aceleasi ghiduri specifice, altele nu sunt corelate cu activitatile sau, uneori, nu se respecta limitele bugetare. “Era de exemplu o linie deschisa in care se oferea o finantare maxima de 1.849.000 de euro, dar in proiect, solicitantul a trecut cheltuieli maxime de 1.890.000 de euro si a fost descalificat automat. Trebuie sa inteleaga ca aceste limite sunt foarte stricte, nu pot fi depasite”, a explicat evaluatorul. Printre sfaturile utile pentru cei care vor sa acceseze bani din cele aproape 4,5 miliarde de euro disponibile in România pe dezvoltarea resurselor umane se numara si o buna documentare prealabila scrierii de proiecte asupra acestui tip de fonduri structurale. “Solicitantii trebuie sa lucreze cu ghidurile in timp ce scriu proiectele, sa citeasca foarte atent si sa respecte pas cu pas toate indicatiile asa cum sunt, chiar daca par stricte. E vorba de foarte multi bani, sunt proiecte care merg si pâna la 5 milioane de euro”, spune evaluatorul. Acesta a adaugat ca “este foarte important ca, dupa ce este gata proiectul, sa se faca o autoevaluare pe baza baremului care este public, unde se vede foarte clar ce va puncta evaluatorul; grila aceasta trebuie sa fie mâna lui dreapta”. in plus, daca au nelamuriri cu privire la indicatiile din ghiduri, au la dispozitie forumul, un call center si o adresa de e-mail unde pot adresa intrebari specialistilor. Analiza AMPOSDRU arata ca principalele motive pentru care proiectele pe banii FSE lansate in 2008 au fost respinse sunt “neindeplinirea criteriilor de eligibilitate si calitatea slaba a proiectelor”. Pe toate cele 72 de linii de finantare lansate anul trecut, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro, au fost depuse peste 2.800 de proiecte, insa au fost respinse peste 1.500, adica 55%. Din cele peste 1.200 acceptate de principiu, 520 de proiecte au fost aprobate, iar pentru restul urmeaza sa fie finalizat raportul de evaluare. Suma pentru cele aprobate este de 592 de milioane de euro, care s-au dus catre institutiile statului, asociatii si ONG-uri.
[citeste tot articolul]
